Astăzi sunt lipsit de gânduri.

E sâmbătă, şi sunt prăznuiţi Sfinţii Trei Ierarhi, mari Dascăli ai Lumii: Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur şi Sfântul Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu.

Oamenii trăiesc şi le place să trăiască în crusta lor. Îi interesează doar realizarea a ceea ce şi-au propus să facă. Nu le pasă că cel de lângă ei ar dori poate un pic de linişte, îl ignoră, îl nesocotesc.

Mâine este Duminica a 34-a după Rusalii, numită şi a FIULUI RISIPITOR.

Acest fiu risipitor care îşi cheltuie averea primită de la părintele său, nepăsându-i că tătal său asudase pentru a agonisi această avere. Uită tot. Uită sfaturile părinteşti, uită legea, uită bunele prietenii făcându-şi alte prietenii păcătoase, adultere. Cheltuie nu numai ce primise de la tatăl sau dar batjocoreşte şi ceea ce Dumnezeu îi dăruise, viaţa.

Acesta este unul dintre fii. Dar spre sfârşitul pericopei evanghelice aflăm că acest fiu risipitor avea şi un frate mai mare.

Fiul cel mare, care făcuse tot timpul voia tatălui şi muncise din greu, face exact greşala fariseului, care credea că respectând legea, are dreptul să se considere mai bun decât celălalt, mărindu-se astfel pe sine şi dispreţuindu-şi aproapele. Am putea zice că acest tată bogat, milostiv şi totodată înţelept, a avut de fapt doi fii plecaţi de lângă el: unul trupeşte şi altul sufleteşte, iar în acea fericită zi pentru el, amândoi s-au întors acasă şi au găsit calea cea bună, pe care o pierduseră de atâta timp.

Stau uneori şi mă întreb: eu cât de rătăcit sunt, în ce măsură?