sâmbătă, 20 august 2011

Un nou muzeu!!!!!!!


Chilia în care a locuit părintele Arsenie va deveni muzeu, Muzeul Arsenie Papacioc, după cum a precizat Părintele Patriarh Daniel astăzi, 15 august 2011, prezent la hramul Mănăstirii ”Sfânta Maria Techirghiol”, căreia părintele Arsenie i-a fost îndrumător în ultimii 35 de ani.
„Aşa am făcut şi cu spaţiile în care a locuit Părintele Cleopa de la Sihăstria şi Părintele Paisie, chiliile lor au devenit muzeu. Credincioşii merg la chilie, apoi merg la cimitir, la mormânt şi aprind o lumânare, aduc o floare, pentru că iubirea exprimată în rugăciune este mai tare decât moartea”, a mărturisit Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, după cum en informează Radio TRINITAS.
Părintele arhimandrit Arsenie Papacioc a trecut la Domnul, pe 19 iulie anul acesta, la vârsta de 96 de ani.

miercuri, 17 august 2011

Despre deasa impartasire, pentru cei ce nu stiu

Toţi binecredincioşii creştini sunt îndatoraţi să se împărtăşească des. Acest lucru îl poruncesc: 1) Stăpâneştile porunci ale Domnului nostru Iisus Hristos, 2) Faptele şi Canoanele Sfinţilor Apostoli şi ale Sfintelor Sinoade şi mărturiile locale ale Sfinţilor Părinţi, 3) Cuvintele, rânduiala şi sfinţita lucrare a Sfintei Liturghii şi 4) însăşi rânduiala Sfintei împărtăşiri.E bine ca un creştin să se împărtăşească mai des, dar cu pregătirea cuvenită unei asemenea Sfinte şi înfricoşate Taine. Ca să ne dăm seama de primejdia ce aşteaptă pe cei ce vor a se împărtăşi fără pregătirea cuvenită, să ascultăm cuvintele Sfântului şi marelui Apostol Pavel, care, în această privinţă, spune aşa: Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din Pâine şi din pahar să bea; că cel ce mănâncă şi bea cu nevrednicie, osândă îşi mănâncă şi bea, nesocotind Trupul Domnului (I Cor. 11, 28-29).
Iar cât priveşte deasa sau rara împărtăşire cu Sfintele Taine, să ascultăm pe marele dascăl al lumii, dumnezeiescul părinte Ioan Gură de Aur, care în această privinţă ne vorbeşte aşa: „Mulţi, cu Tainele acestea o dată într-un an se împărtăşesc, alţii de două ori, iar alţii de mai multe ori. Deci către toţi ne este nouă cuvântul, nu numai către cei de aici, ci şi către cei ce şed în pustie (pustnicii). Că aceia o dată în an se împărtăşesc, iar de multe ori după doi ani”. Apoi zic: „Nici cei ce o dată, nici cei ce de multe ori, nici cei ce de puţine ori, ci cei ce cu ştiinţa gândului curată, cei ce cu inima curată, cei ce au viaţă neprihănită. Cei ce sunt întru acest fel, totdeauna să se apropie; iar cei ce nu sunt întru acest fel, nici măcar odată. Pentru ce? Pentru că îşi iau judecată, osândă, muncă şi pedeapsă”.
Impartasirea credinciosilor nu tine de o pregatire temporala (la 40 de zile), ci numai de una existentiala, subiectiva. Nu timpul este important in pregatirea pentru Sfanta Euharistie, ci constiinta pacatoseniei proprii si pocainta, marturisita in Taina Sfintei Spovedanii si in post. Nu incurajeaza impartasirea zilnica, insa nici pe cea rara, cel ce doreste sa se apropie de Altar des, putand sa o faca cu toata linistea. Ei anatemizeaza pe cei care sustin ca pentru impartasire "nu e necesara pregatirea si o curatie puternica prin pocainta".
Practica cea mai potrivita in acest sens a impartasirii continue sau frecvente e calea de mijloc, anume a impartasirii duminicale, care evita extremele periculoase duhovniceste atat ale impartasirii anuale sau de patru ori pe an, dupa marile posturi bisericesti, cat si ale celei zilnice. Impartasirea duminicala implica zile de post, rugaciune zilnica sustinuta, Spovedanie si pocainta. Citirea de fiecare data a Canonului de Impartasanie il face pe credincios sa constientizeze nevrednicia personala, oricat de nevoitor si rugator ar fi el, cat si nespusa dragoste a lui Dumnezeu fata de om.
Prima practica, anume impartasirea duminicala (deasa) este tipic rasariteana, ea punand accentul pe pregatirea ascetica prealabila prin Spovedanie si post. O asceza continua, lipsita de Euharistie, poate naste mari probleme duhovnicesti, facand din nevointe scop in sine si indepartare de Izvorul Vietii. Se poate ajunge chiar la inselarea ca Euharistia se primeste in urma eforturilor personale, ca un merit.
Cea de-a doua cale, anume impartasirea de patru ori pe an (rara) este tipic apuseana, ea fiind adoptata insa si de unii teologi ortodocsi, insistand pe Euharistie fara asceza, minimalizand importanta pregatirii ascetice, a Spovedaniei si a postului. Aceasta duce insa la banalizare si formalism. Pentru a nu cadea din dreapta credinta, trebuie sa nu stam prea departe de Sfintele Taine, insa niciodata sa nu ne apropiem fara de "credinta si frica", fara post, rugaciune si pocainta.
Iar cuviosul Paladie povesteşte despre Avva Macarie Egipteanul că, vindecând pe femeea aceea, care din lucrarea diavolului apărea oamenilor ca o iapă, i-a dat acest sfat şi i-a zis: "Femee, niciodată să nu te lipseşti de împărtăşirea cu Sfintele Taine ale lui Hristos, ci să te împărtăşeşti adeseori, deoarece această lucrare diavolească te-a ajuns, Pentru că nu te-ai împărtăşit de cinci săptămâni şi de aceea a putut diavolul să te ispitească".

Iată ce ne spun Sfintele canoane:
CANONUL 80 Trulan spune :

Dacă vreun episcop, presbiter, ori diacon, sau dintre cei număraţi în cler (în clerul inferior), sau vreun laic, de n-ar avea nici o nevoie prea grea, ca să lipsească mai multă vreme de la biserica lui, ci fiind (petrecând) în cetate, nu ar merge (la biserică) trei zile de duminică în trei săptămâni, de ar fi cleric, să se caterisească, iar de ar fi laic, să fie îndepărtat de la împărtăşire (de la comuniune, afurisit).

CANONUL 9 apostolic:

Toţi credincioşii care intră (în biserică) şi ascultă scripturile, dar nu rămân la rugăciune (slujbă) şi la Sfânta împărtăşanie, aceia trebuie să se afu¬risească, ca făcând neorânduială în biserică.
(66, 80 Trul.; 2 Antioh.; 11 Sard.; 2 Dionisie Alex.)

CANONUL 2 Antiohia :

Toţi cei ce intră în Biserică şi ascultă Sfintele Scripturi, dar nu participă la rugăciune împreună cu poporul, sau se feresc de participare la Sfânta Euharistie potrivit oarecărei nerânduieli, aceştia să se lepede din Biserică, până când nu se vor mărturisi şi nu vor arăta roduri de pocăinţă, şi atunci rugându-se vor putea primi iertare.
Eu spun doar atât. Credinciosul trebuie să aibă un duhovnic şi împreună cu el să stabilească atitudinea faţă de Sfânta împărtăşanie.





joi, 4 august 2011

ION DE LA IONEŞTI GURU DE ROMÂNIA sau PROFETUL LUP ÎN HAINĂ DE OAIE

Iată ce învaţă Nea Ion:
ÎN POZĂ ESTE Nea ION-LUPUL


• Sfârşitul lumii va veni în anul 2033, exact la 2000 de ani după răstignirea lui Hristos;
• Maica Domnului nu a ţinut niciodată în pântece pe Hristos şi nici nu l-a născut. De fapt, Hristos a născut-o pe Maica Domnului, dar El, Hristos, şi-a „regizat” în faţa lumii sălăşluirea în pântecele fecioarei astfel: „El a făcut o rază ca să fie ales, pentru ca să se umfle burta ei, dar nicidecum nu l-a ţinut în burtă. Dar ea ştia, luaţi aminte, ea ştia ce se petrece, pentru că Fecioară a rămas. N-a ieşit nimic – adică să-l nască cu dureri, cu rupere de organe, de oase, cu dilatări, cum se întâmplă…”.
• Maica Domnului umblă pe Pământ, cu o sacoşă şi cu un băţ lung, cu hainele soioase şi cu sacoşa murdară de făină; este zbârcită la faţă, e brunetă şi îşi târâie un picior; s-a „împodobit” astfel ca să nu fie recunoscută.
• Ion Profetul este alesul care va trebui sa strângă turma celor ce se mântuiesc şi să o predea păstorului Hristos care vine după el. Adepţii săi vor sui la ceruri în mâinile sale (ale lui Nea Ion) şi vor fi acolo împăraţii cerurilor;
• Doar 9 preoţi din România se vor mântui şi ca semn se vor preschimba veşmintele pe ei;
• El, Ion Marin, este omul care a fost şi în iad şi în rai şi ştie tot ceea ce este în cer şi pe pământ. De frica lui ION tremură tot iadul…
• El, OMUL, cum obişnuieşte să se autodenumească, este cel ce se confundă cu Hristos, cel în persoana căruia locuieşte Hristos - misiunea sa fiind aceea de a-şi alege 12 ucenici pe care să-i trimită în tot pământul şi aceştia „pe mulţi vor lecui şi vor duce cuvântul OMULUI întru dreptate!” (adică vor duce cuvântul Dumnezeului Om – care este Ion Marin) „Căci, iată, Dumnezeu nu se arată mare, se arată aşa ca un nevoiaş. Atunci veţi vedea cine era OMUL care şedea cu voi de vorbă în această curte, pe covorul de iarbă verde”;
• Cei ce cred în el vor vedea mâna sa (binecuvântată) cum trece prin casa lor. Si copiii vor striga: „Mâna, mâna!!” Şi mâna sa se va aşeza în icoană… Pe mâinile sale sunt scrise literele N şi K (aluzie la înscrisul NI – KA);
• Diavolul nu poate fi înjurat de nimeni în timp ce Hristos şi lucrurile sfinte pot fi înjurate;
• În Sfânta Treime nu mai există nici o altă persoană decât Iisus Hristos, El este şi Tată şi Duh, „El este orice”!
• Peste tot globul pământesc se vor face magazii lungi cu provizii, administrate de oameni învăţaţi şi chiar de către preoţi, de care vor beneficia doar cei înscrişi cu cifra 666;
• Ion profetul va fi ucis de o mulţime care va lua din el bucăţele până îi vor rămâne doar hainele;
• Pretinde că a prefăcut Codul penal în scândură în faţa unui anchetator de la Costeşti - Argeş. Ulterior anchetatorul a renunţat la orice demers. Pe acelaşi l-ar fi prevenit că, chiar dacă l-ar fi închis în celulă, el ar fi putut pleca de acolo fără probleme: „Vedeţi, dacă mă băgaţi în celulă sau unde mă duceţi, să nu mă lăsaţi singur, să puneţi ostaşi lângă mine, că poate mă pierdeţi…”;
• La întrebarea „Nea Ioane, ce părere ai de cărţile lui Constantin Dogaru?” dă următorul răspuns:
„Eu dau cărţile lui Constantin Dogaru în lume, că cine face voia lui Dumnezeu este tot al meu. Iată Constantin Dogaru este un frate al meu, iată şi voi sunteţi fraţii mei”.
Sunt 9 ceruri? întreabă cineva. De ce numai 9 Ceruri?! Eu cred că sunt cu toate 10…

Nea ION-LUPUL în blană de oaie
http://www.laurentiudumitru.ro/Fenomenul-Ionesti.php