luni, 2 decembrie 2013

ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI? GÂNDURI DE DUPĂ

           1 DECEMBRIE - ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI
Am lăcrimat de emoție și de bucurie dar și de tristețe și durere.
Toți primarii, toți reprezentanții statutului, s-au întrecut în a organiza cât mai frumos ZIUA NAȚIONALĂ A ROMANIEI. Bani, mulți bani s-au cheltuit și pentru ce? 

Pentru ca românilor să li se demonstreze ca într-o țară liberă, sau care pare liberă, trupe străine defilează mândre sub ochii împăienjeniți de foame, de dorul celor plecați peste hotare la munca. România nu mai are oaste? România nu mai zămislește eroi? Doar într-o țară subjugată defilează oaste străină. 

Când oare românii s-au mai îngrămădit să mănânce cârnați în post? Pentru ce s-au jertfit strămoșii noștri? Nu pentru neam, țară și credință? Iar credința noastră ortodoxă învață ca în post nu se mănâncă "de dulce"! O vorbă spusă cândva "Patria ce cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor" a ajuns atât de adevarată... Această "tagmă" care vinde pământul Țării cu toate bogățiile, care permite trupelor străine sa facă paradă pe pământ românesc, care permite arborarea altor steaguri decât cel național-TRICOLORUL, această "tagmă"  "hrănește" poporul român cu "tradiționala mâncare: fasole cu cârnați și ciolan". O mâncare foarte bună dar nu în post și nu de Ziua României.

Deșteaptă-te române din somnul cel de moarte în care te adâncesc barbarii de tirani!