REINTEGRAREA SOCIALĂ ŞI RESTAURAREA OMULUI

(Cum sau de ce s-a ajuns la conceptul „reintegrare socială”?)

Omul fiinţă dihotomică –trup şi suflet– trebuie privit în ansamblul sau ca persoană unică, cea mai importantă şi singura fiinţă creată după Chipul lui Dumnezeu, adică înzestrată cu raţiune, voinţă liberă şi afectivitate, însuşiri care canalizate spre bine ar fi dus la asemănarea cu Creatorul, adică, omul ar fi devenit desăvârşit şi sfânt.

Abuzând şi întelegând greşit libertatea de voinţă, omul nesocoteşte prima Lege dată de Dumnezeu, săvârşind păcatul neascultării, fapt ce a atras după sine îndepărtarea de Dumnezeu, de Adevăr. Mai departe nu a fost decât un pas de depărtarea totală de Dumnezeu. Aşa se face că omul înfăptuieşte prima faptă antisocială din istoria umanităţii: CRIMA –Cain ucide pe Abel, fratele său. Dumnezeu amendează fapta lui Cain, pedepsindu-l nu prin moarte, nici prin detenţie şi, ne spune Sfânta Scriptură: „a pus Domnul Dumnezeu semn lui Cain, ca tot cel care îl va întâlni să nu-l omoare” (Facere 4, 15), adică l-a lăsat în libertate ca să realizeze ceea ce făcuse şi să se căiască.

În decursul timpului, şirul fărădelegilor şi al faptelor antisociale a crescut, povara acestora copleşind întreaga umanitate. Din rândul oamenilor s-au ridicat oameni vrednici, înţelepţi aleşi sau nu de divinitate, care au întocmit Coduri care să reglementeze relaţiile interumane, dar şi relaţia omului cu divinitatea, Coduri care au influenţat şi pus bazele Codurilor de legi de astăzi:

- Legea lui Manu formează şi azi baza dreptului indian public şi privat (cuprinde principii de teologie, metafizică, morală, pedagogie. Economie, comerţ, etc);

- Decalogul, Cele 10 Porunci dade de Dumnezeu lui Moise pe muntele Sinai cuprinde şi pune rânduială în relaţiile omului cu Dumnezeu şi cu semenii;

- Dreptul Roman îşi are începuturile în codul cunoscut ca şi Cele douăsprezece table (449 î.Hr.). De atunci, dreptul roman a devenit unul foarte avansat pentru acele timpuri, dezvoltând, în secole, multe instituţii legale, care şi astăzi sunt garantate într-un stat de drept, este baza ştiinţei noastre, baza tuturor legislaţiunilor moderne.

- Legea Noului Testament, Lege care într-o formă desăvârşită reuşeşte să amendeze răul, faptele antisociale reuşind să restabilească bunele relaţii dintre oameni, să restaureze omul, având ca fundament solid IUBIREA, adică pe DUMNEZEU (I Ioan 4, 8).

Pentru ca cineva să fie reintegrat social, să fie redat întreg şi sănătos moral societăţii, trebuie mai întâi ca acea persoană să fie restaurată spiritual.

Hristos oferă soluţia: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa.” (Ioan 14, 6). „CALEA” spre normalitate, adică spre o societate sănătoasă spiritual, care să poată oricând face transferul în Împărăţia Cerurilor; „ADEVĂRUL” care eliberează pe om de tensiunea pricinuită de minciuni ori fapte reprobabile, „VIAŢA” pentru că oferă posibilitatea unui trai liniştit fară agitaţia cotidiană şi dă posibilitatea obţinerii vieţii veşnice.

Această soluţie oferită de Hristos se află în Sfânta Sa Biserică, întemeiată în chip nevăzut prin Jertfa Sa de pe Cruce şi în chip văzut la Cincizecime, prin pogorârea Duhului Sfânt.

Biserica, ca instizuţie divino-umană, deţine mijloacele SIGURE şi VERIFICATE prin care poate să restaureze omul, despre care spuneam la început că este alcătuit din trup şi suflet, să-l reabiliteze moral, şi să-l redăruiască societăţii, din care este parte componentă, întreg, sănătos şi apt de comuniune cu semenii săi, membrii ai aceleiaşi societăţi şi fii a Aceluiaşi Dumnezeu.

Aceste mijloace sunt cele 7 Sfinte Taine (Botezul, Mirungerea, Euharistia, Maslul, Spovedania, Cununia şi Preoţia), prin care omul redobândeşte şi păstrează statutul de fiu al lui Dumnezeu şi frate al semenului său.

Iată de ce Biserica poate să restaureze spiritual omul şi să-l reintegreze în societate. Se ştie că medicii daci tratau trupul dimpreună cu sufletul. De aceea pentru a fi siguri de reuşită, în încercarea de reintegrare a omului în societate, trebuie tratat mai întâi sufletul apoi trupul. Şi cine poate face mai natural acest lucru, dacă nu cea care îl poate renaşte pe om la o nouă viaţă, prin Sfintele Taine: BISERICA.