Sarbatoarea Inaltarii Crucii Domnului este foarte veche. Se stie ca se praznuia deja in secolul al V-lea, si ca a fost fixata cu ocazia unui mare eveniment – aflarea Crucii Domnului. Elena, mama primului imparat roman crestin Constantin, a mers la Ierusalim ca sa caute Crucea Domnului. Era o sarcina difìcila, fìindca Ierusalimul, dupa moartea pe Cruce a Domnului Iisus Hristos, a fost de doua ori distrus de romani si zacea in ruine, iar locul Golgotei imparatul roman Adrian a poruncit sa fie astupat cu mult pamant si sa se construiasca o capiste idoleasca pentru zeita Venera, pentru a distruge amintirea Crucii lui Hristos.
Mama imparatului, Elena, nu stia de unde sa inceapa cautarile Crucii, dar Domnul i-a trimis in cale un evreu batran, pe Iuda, care i-a spus ca Sfanta Cruce se afla sub capistea Venerei. Imparateasa a poruncit sa fìe distrusa capistea si sub ea a aflat trei cruci. Inscriptia de pe Crucea lui Hristos nu mai era. Dar au recunoscut-o prin aceea ca, atingand-o de un om mort, acela a inviat. Atunci multime mare de popor, intr-o bucurie negraita, a inceput sa se inghesuie sa vada Crucea lui Hristos. Pentru ca Crucea sa fìe vazuta, patriarhul Ierusalimului, Macarie, a asezat-o pe un loc mai inalt si a inaltat-o (a ridicat-o in vazul tuturor). Poporul, cu entuziasm, canta: „Doamne, miluieste! Doamne, miluieste! Doamne, miluieste!” Fara incetare canta, cum ati auzit aseara la Miezonoptica, in timpul inaltarii Crucii.
Iata istoria acestei sarbatori. Pomenind Crucea lui Hristos, rastignirea si mantuirea lumii prin Crucea Lui, trebuie sa patrundem invatatura crestina despre Cruce.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu